De ce? De ce nu?

​

Natura Omului, asa plina de neajunsuri cum e, oscileaza intre bine si mai putin bine. Inclina totusi catre Bine.

​

Sufletul omului modern e cam desfigurat. E atat de mototolit ca pare fracturat. Se ridica din cand in cand. Si pica cam des. Din neajuns personal sau impiedicat de altii. Da cu fata de pamantul vremurilor si de mizeria oamenilor care-i murdaresc vesmantul.

​

Unii ar putea zice: ce-am avut si ce-am pierdut? Toti o apa si un pamant....

​

Pierdem posibilitatea de mai bine si de a crea binele. De a ne bucura si celebra Spiritul Binelui. Fertilitatea clipei. Asta pierdem.

​

Ne irosim vietile si energiile creatoare, lipsiti de gratitudine pentru si catre tot ce avem. Pentru lumina cea de toate zilele.

​

Adevarata fire a Omului e buna si e Binele.E firea necreata si eterna a Omului ce nu poate fi atinsa sau distrusa de iluzia acaparatoare a Raului.

​

Lumina necreata a fiintei umane ne va indruma pasii prin labirintul intunecat al vietii.Ne vom ridica si vom pica. Din nou. Izvorul existentei e cauza si motiv neabatut de bucurie, multumire, pace, speranta, iubire, procreare si ecstaz.

​

Dincolo de vesmantul hidos al vremurilor si faptelor neinspirate care ne sufoca aproape zi de zi si clipa de clipa prin risipa raului, se poate intrezarii fata adevarata a realitatii umane ce izvoraste din eternitate inclinata catre Bine. Catre facerea de bine.

​

CA PERSOANE ALE VREMURILOR NOASTRE, PUTEM SA NE REDIRECTIONAM RESURSELE SI FAPTELE CATRE MAI BINE! CAT SE POATE!

SI VOM PICA. SI NE VOM RIDICA DIN NOU.

​

PE BUNE!

​